Inceputuri

Cinematografe Bucurestene

📽 Inceputuri - L’ Indepéndence Roumaine📽

Cinema:	L’ Indepéndence Roumaine	Autor:	Cornel D.
Ani functionare:	1896	Foto:	Diverse
Adresa:	Calea Victoriei Nr, 46	Contributii:
Nr. Locuri:		Fost/Viitor:

Contrar parerii populare, cinematograful Fratilor Lumière nu a fost primul dispositiv de vizionare a filmelor inventat la sfarsit de secol XIX. Thomas Edison patenteaza in 1891 "Kinetograful". Pentru inregistrare se foloseau mai multe tipuri de film, iar pentru proiectare se foloseau viteze diferite. Principalul furnizor de film a fost Compania Eastman. Edison a folosit formatul de film de 35mm, format care a fost adoptat in timp de catre toate productiile cinematografice. Cativa ani mai tarziu Edison a atasat un aparat pentru sonorizare.
"Kinetograful" a devenit deosebit de popular in Statele Unite si in Europa. Pana la sfarsitul anului 1895 "Kinetograful" a patruns pe piata europeana in Anglia, Germania, Belgia, Franta Italia, Elveta, doar sa numesc cateva.
A photo

Singura problema a "Kinetografului" a fost faptul ca doar o singura persoana il putea folosi. Intr-o sala cu 100 de spectatori erau necesare 100 de aparate. Acesta a fost motivul pentru care acest standard nu a rezistat in timp cu toate ca, calitatea era foarte buna.

In acest contest Cinematograful Fratilor Lumiere este lansat pe data de 28 decembrie 1895. Prima proiectie cinematografica, cu public platitor, are loc la Paris, pe Bulevardul Capucinilor la numărul 14, in Salonul Indian de la Grand Café. Filmul proiectat apartine fratlor Lumiere si este intitulat "La sortie des Usines Lumiere"

Cinci luni mai tarziu pe data de 23 mai 1896 un articol din ziarul "L’Independance Roumaaine” anunta prima proiectie cinematografica din Romania, care va avea loc chiar la sediul susnumitului ziar.
===
"L’Independance Roumaine, 23 mai 1896"
“Vedeti, voi, ce pretindeti ca va plictisiti. În foarte scurt timp Pamantul se va roti în jurul Bucurestiului, care va poseda un spectacol minunat, abracadabant, care va fi primul in top, noutatea noutatilor, întaiul între toate.
Este cinematograful, acel faimos aparat de fotografie vie, care face tot Parisul sa alege la Grand Hotel. Bucurestiul va fi, timp de 45 minute, Paris. Publicul se va crede pe marile bulevarde, pentru ca va vedea defilând pe dinaintea lui viata febrila a Parisului, vehicule de toate felurile, pietoni, velocipete, monumente si magazine. În fine, el va fi transportat pe malul marii pentru a asista la o baie comuna. Aceasta noua inventie, datorata fratilor Lumiere, a minunat lumea stiintifica iar când aparatul a fost instalat la Grand Hotel era atât de multa lume încât trebuia tinuta in frau de gardieni. ...…Cu toata bunavointa mea de a mai povesti, am promis ca voi fi discret. Mai multe, în marele salon de la etajul întâi al zialului nostru, unde cinematograful va fi prezentat în curând.” Claymoor

Prima demonstratie a avut loc pe data de 27 mai 1896, aceasta fiind prima proiecție cinematografică din România. Edwin Schurmann, impresarul Adelinei Pati și al Eleonorei Duse, a adus la Bucuresti o echipă a companiei Lumiere, cu operatorii Louis Janin, Charles Delattre, fratii Bonheur.
S-au proiectat „vederi”, „fotografii vii”, „fotografie animată”, precum: „Un dineu”, „Lecția de biciclete”, „Grădina Botanică”, „Dejun pe iarbă”, „Piața Operei din Paris”, „Pe lac”, „Serbarea rusească”, „Intrarea țarului în Kremlin”, „Ieșirea lucrătorilor din uzina Lumière”, „Tâmplarul la lucru”, „Plecarea în trăsură”, „O gondolă în Veneția”, „La băi la mare”, „Un bufet” și „Sosirea unui tren în gara Ciotat”, proiecții care au avut un mare succes.
Aceste prime demonstratii de cinematograf la Bucuresti au fost oferite gratuit trecatorilor, de multe ori indiferenti în vitrina ziarului „L’Indépendance Roumaine”.
Publicatiile vremii au avut numai cuvinte de lauda. Astfel, pe 6 iunie 1896, Misu Vacarescu nota în ziarul „L’Independance Roumanie” ca pe 27 mai avusese loc o primă reprezentatie, la sediul ziarului de pe Calea Victoriei, a acestei „minuni a secolului”.

Aceste prime proiecții au fost făcute la sediul ziarului L'Independance Roumaine, precum și la teatrul Hugo (Modern sau Edison) situat pe strada Karagheorghevici(astazi Str. Eugeniu Carada) colt cu Strada Bancei Nationale(astazi disparuta).

Putin mai târziu, spre sfirsitul lunii mai 1896, aceleasi filme au fost proiectate in exterior, pe fatada casei Török din Piata Teatrului National. Printre reclame luminoase, se intercalau primele filme scurte ale fratilor Lumiere, dupa cum povesteste Constantin Beldie în cartea lui “Caleidoscopul unei jumatati de veac în Bucuresti”.

În ziarul Universul din 6 iulie 1896 la rubrica Spectacole gasim urmatorul anunt: „In fiecare dimineata de la 10-12 si dupa amniaza de la 4-10 la Teatrul Hugo se tin sedinte cu "Cinematograful" d-lor Auguste si Louise Lumiere din Lyon. Intrarea 1 leu.” Erau opt ore de proiectii zilnice de filme cu durata de un minut. Aceste anunturi, pentru reclama filmelor de la Teatrul Hugo, se repeta în ziarul Universul pe perioada intregii veri, ca mai apoi la sfarsitul lunii august, proiectiile sa fie reluate în sala „L’Indépendance Roumaine”, cu program zilnic de seara de la ora 8 la 11. Intrarea era 1 leu/persoana si 50 bani/copil."

Prima pelicula documentara filmata în Romania a fost parada regala din 10 mai 1897, in care poate fi văzut și regele Carol I în fruntea paradei.
Pe data de 25 iunie 1897, era proiectat primul film realizat local, „Vederi romanesti”, filmat de catre operatorul de origine franceză Paul Menu.

Initial proiesciile cinematografice au avut loc in salile de teatru ale vremii precum Eforie sau Hugo. Daca starea timpului permitea priectiile se tineau in aer liber in gradinile de vara ale Bucurestiului.

Primii intreprinzatori din domeniul filmului, mentionati in documente, sunt: Domnul Oser, “demonstratorul” Kuperman si “distinsul electrician A.C.Bottez”. În 1902, sala Circului Sidoli a fost închiriata de Compania Cinematografului Oser si va deveni o sala unde se vor proiecta filme.

În anul 1905, gasim mentionat într-un program primul cinematograf permanent din Bucuresti: este vorba de Cinematograful Oser, care se afla mai sus de sala Teatrului Eforie pe Bld.Elisabeta. Aici rulau “filme picante, destinate numai pentru domni si doamne”. Aceeasi companie cinematografica o gasim prezentând filme si în sala Cinema Edison, pe str. Doamnei colt cu str.Academiei, pe locul unde mai târziu va fi Gradina Blanduziei.

La concurenta cu Cinema Oeser era cu Casa Pathe Freres cu sediul pe Calea Victoriei, sub numele de "Cinema Pathe Freres". Casa Pathe Freres avea doua sali: pe str.Lipscani - Cinema Pathe Palace (numit dupa Charles Pathe, propietarul francez de difuzare a filmelor) si sala din Palatul Eforie, de pe Bld.Elisabeta.
(Pathe-Palace aflat pe str Lipscani 37, in aceiasi cladire unde se va afla dupa niste ani Cinema Zaharia)
Cele mai importante hoteluri ale vremii aveau sali unde se proiectau filmele "Cinema Oeser" si "Casa Pathe Freres": Hotel France, Hotel Bulevard, Hotel Frascatti, Hotel Roma.

"Casa Pathe Freres" isi producea si propriile pelicule.
Prim casa de productie, importanta, din Bucuresti a fost: "Societatea Filmul de Artă Leon Popescu" Primul film major al acestei case de productie a fost "Independența României" (1912). Premiera filmului a avut loc la Cinematografele Terra si Clasic.

In primul deceniu al secolului XX zona de la intersescia strazilor Doamnei si Academiei a fost "centrul" proiectiilor cinematografice din capitala. Au existat intre 12 si 15 sali si gradini pentu proiectii.

Pe str. Doamnei, se construia în anul 1909 cinematograful Cinema Volta. Gradina Blanduzei (fosta Gradina Edison) a fost folosita pentru proiectii. Aici se gaseau printre altele Cinema Zefirul - Str. Doamnei 2, Cinema Apollo - Str. Doamnei 4, Cinema Lux - Str. Doamnei 5, Cinema Edison/Hugo - Caragheorghevici(Eugen Carada) 2, Gradina-Cinema Parcul Bazilescu - Str. Doamnei 11(13); doar sa numim cateva.

Incet dar sigur, fenomenul ia amploare. „În data de 16 octombrie 1911, în ziarul Rampa apar menţionate următoarele săli de cinema: Cinema Elitta (în Pasajul Român nr.23), Sala Blériot (pe str.Sărindar nr.4), Cinema Gaumont Palace-Sala Eforie, Cinema Hotel de France (condus de A.C.Bottez), şi Cinema Apollo (pe str.Doamnei nr.4, propietar Mitică Georgescu)”

Pe data de 26 mai 1912 se inaugureaza pe Bulevardul Regina Elisabeta Cinema Clasic, cel mai spatios cinematograf din București la acea vreme, cu o sală de 1.000 de locuri.

Restul este istorie.....


	Sediul ziarului L' Independance Roumaine din Calea Victoriei

	L' Independance Roumaine mai, 1896

	L'Independance Roumaine1908



	Din ziarul Voința Națională București, 1897

	Teatrul Hugo, 1896

	Cinema Oser

	Sediul Pathe Frere din Calea Victoriei





	Film documentar-reportaj despre ceremoniile cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, la 10 Mai 1897. Filmarea s-a realizat in Bucuresti, pe Calea Victoriei, in fata sediului ziarului "L'Independance Roumaine". Filmul este realizat de opticianul si fotograful francez Paul Menu (1876-1973) pentru firma Lumiere (a fratilor Louis si Auguste Lumiere, cei care au aratat lumii minunea fotografiilor in miscare), avand ca producator local ziarul de limba franceza "L'Independance Roumaine", care aparea la Bucuresti, zilnic in doua editii inca din 1876. Filmul este considerat prima filmare din Romania, alaturi de alte doua filmari realizate in aceeasi zi, de acelasi cineast si legate tot de sarbatorirea zilei de 10 mai 1897. Lucrarile de laborator au fost executate la firma "Lumiere" din Lyon. A fost prezentat in premiera la 8 iunie 1897, la Bucuresti, la sediul ziarului "L'Independance Roumaine".

Multumim pentru vizita!